Grădina din Gura Siriului, Grădină Urbană Comunitară în Bucureşti

Grădina din Gura Siriului, Grădină Urbană Comunitară în Bucureşti

Grădina din Gura Siriului poate să te pună în încurcătură la început. Nu e vorba de o grădină din satul Gura Siriului, ci de o grădină urbană comunitară independentă de la marginea Bucureştiului. Numele grădinii reflectă locaţia ei, strada Drumul Gura Siriului din sectorul 3 al capitalei. Pregătiţi de vizite, tinerii de la Grădina din Gura Siriului împart natura şi locul de camping cu turişti români şi străini care vor să experimenteze beneficiile naturii la marginea Bucureştiului.

Dacă locuieşti la curte, orice petec de pământ din jur poate părea o oportunitate de creştere, la propriu. De la a avea un cămin la a avea o grădină urbană comunitară independentă sunt câţiva paşi ce trebuie urmaţi. Interesant e că urma paşilor se vede dacă te uiţi în urmă. Să urmărim povestea grădinii de cartier care s-a transformat în grădină urbană comunitară independentă unde se practică permacultura. 

„Trebuie să plătim tribut şi mamei natură. În rest, se ocupă ecosistemul, pentru fiecare invadator există un prădator natural.”
musetel la Grădina din Gura Siriului

Muşeţel la Grădina din Gura Siriului

Cine îngrijeşte Grădina din Gura Siriului

Doi tineri au început incursiunea în fascinanta lume a permaculturii din pasiunea pentru natură şi respect pentru viaţă. La marginea cartierului Titan din Bucureşti, unde înainte se deschideau orizonturi de teren agricol şi acum se ridică blocuri de locuinţe, creşte nestingherită o grădină urbană comunitară independentă. Nu mă mai satur să alătur cele 4 cuvinte care se traduc în libertatea de a te bucura de natură.

Crina Cranta, proprietar al grădinii şi Cristian Iordache, designer şi programator, ne-am cunoscut la UNARTE, unde am studiat şi am ramas prieteni după ce am aflat că suntem şi vecini în periferia cartierului Titan din Bucureşti. De la noi a pornit ideea ca acest teren să păstreze vie istoria locului şi să ne ofere cadrul în care să experimentăm şi să practicăm permacultura. Treptat, ne-am alaturat comunităţii de permacultură, devenind grădină urbană comunitară independentă. Nouă ni s-au alăturat alţi prieteni, vecini, voluntari, turişti de pe alte meleaguri.”

Cristi si Cristina la Grădina din Gura Şiriului

Cristi si Cristina în Grădina din Gura Siriului

Grădina din Gura Siriului se întinde pe o suprafaţă de 400 metri pătraţi. E îndeajuns spaţiu pentru permacultură, pentru o grădină urbană de la marginea capitalei. E îndeajuns pentru oamenii care o au în grijă şi pentru cei care vin să înveţe, să guste, să se bucure. Crina Cranta ne-a răspuns la întrebări şi ne-a invitat să vedem cu ochii noştri cum se împleteşte natura cu mediul urban.

 Când s-au pus bazele grădinii

„Am început să experimentăm din 2013, iar din primavara lui 2015 am avut primele parcele cultivate. Nu ne-am grăbit să implementăm un design anume, ci am luat-o treptat, ca să vedem cum se adaptează fiecare plantă nouă.”

Ce găsim la Grădina din Gura Siriului

În permanenţă, la Grădina din Gura Siriului găsim ouă, carne, nuci, conserve, săpun şi praf de dinţi cu plante de grădină, şi sezonier au legume şi fructe: roşii, ardei, varză, ceapă, cartofi, usturoi, pepeni, dovleci, fasole, mazăre, năut, porumb, floarea soarelui, salată, spanac, cartofi, sfeclă, ginseng, physallis, tărtăcuţe, lufa, mere, mure, căpşuni, cireşe. În plus, mai au şi plante aromatice şi medicinale: salvie, tarhon, fenicul, busuioc, cimbrucimbrişor, coriandru, rozmarinlavandăgălbenele, muşeţel.

Grădina din Gura Siriului „este o grădină de 400 mp la periferia Bucureştiului unde practicăm permacultură, învăţăm, experimentăm şi facem diverse evenimente. Creştem şi animale: găini şi iepuri. Facem schimburi de seminţe, troc de produs sau servicii şi găzduim în sistem de camping turişti veniţi prin Couchsurfing”, ne spune Crina.

rosii & gem la Grădina din Gura Şiriului

Roşii şi gem din Grădina din Gura Siriului

Grădină urbană comunitară independentă cu propria bancă de seminţe

Facem cunoştinţă cu cei doi grădinari urbani şi le cunoaştem povestea. Au început organic, au crescut natural şi au adaptat grădina la nevoi şi oportunităţi. Am aflat cum funcţionează o grădină urbană comunitară independentă şi cum anume se traduce asta în grijă, activităţi, cunoştinţe şi experimente.

„Avem o gradină de legume anuale, perene, plante aromatice şi medicinale, pomi şi arbuşti fructiferi. Numărul şi varietatea lor creşte de la an la an. Încercăm să ne facem propria bancă de seminţe. ”

Unde cresc legumele, fructele şi plantele aromatice

Ne place să ştim cât mai multe detalii despre fiecare gospodărie în parte, ca să ştim ce mâncăm. Nu suntem singuri în incursiunile curioase în grădină. Crina ne povesteşte cum împart cunoştinţele şi produsele naturale cu vizitatori români şi străini.

„Cultivăm doar în câmp momentan, iar ceea ce cultivăm ne ajunge nouă şi vizitatorilor. Grădina este şi camping pentru membrii Couchsurfing, vara având musafiri de diferite naţionalităţi.”

 De unde provin seminţele din grădină?

Seminţele sunt baza unei plante sănătoase, alături de sol, aer şi apa folosită pentru îngrijire. Crina ne ghidează prin hăţişul care construieşte un ecosistem natural:
„Seminţe folosim de pe grupul Seminţe Libere, de la bănci de seminţe (Suceava, Eco Ruralis), colectate chiar de noi sau de prieteni în călătorii diverse, cumpărate din magazine de bricolaj (rareori) şi anul acesta de la SCDL Buzău. Arbuşti am luat din pepiniere precum PlanteMania (Oradea),din alte grădini, din magazine de bricolaj.”

„Procesul nostru de informare este continuu, aşa că pe zi ce trece, aflăm noi metode de a fi mai aproape de organic şi sănătos. De pildă, am aflat că seminţele cumpărate ar trebui înmuiate în prealabil în apă de cenuşă sau stropite cu bicarbonat de sodiu, lucru ce reduce din posibilitatea de a contracta boli la maturitate sau de a le transmite solului unde sunt plantate.”

Ce îngrăşăminte folosesc în grădină

„Îngrăşăminte: folosim macerate cu plante locale care au dublu rol (ţin la distanţă invadatorii şi fertilizează solul), avem compostieră care colectează resturile noastre şi mai avem o gradină în gaură de cheie care hrăneşte live plantele cultivate în jurul grămezii de compost. Mai avem câteva straturi înalţate, care, prin descompunerea resturilor vegetale de la bază, elimină nutrienţii necesari plantelor de deasupra.”

 Cum protejează grădina de dăunători

 „Când vin invadatorii: anul trecut am avut invazie de ploşnite pe roşii, aşa că ori am stropit cu zeamă de urzici, de ardei iute sau usturoi care miros antipatic, ori le-am rărit manual. Producţia de roşii a fost oricum suficientă, suntem conştienti că trebuie să plătim tribut şi mamei natura. În rest, se ocupă ecosistemul, pentru fiecare invadator există un prădator natural.”
„În timpul anului suntem aproape zilnic în grădină, urmărind evoluţia fiecărei plante şi relaţiile dintre diferite vietăţi ale ecosistemului. Încercăm să minimizăm intervenţiile pe cât posibil, săpatul, greblatul. Singura activitate pe timp de vară e secerarea ierburilor de pe spaţiile neplantate, iarbă care ajunge la găini. Pe timp de toamnă şi iarnă, găinile sunt libere. Vara şi primavara le ţinem într-un ţarc, laolaltă cu grămada de compost care, cu ajutorul lor, este îmbogăţită cu extra azot şi alţi nutrienţi.”
broccoli decembrie la Grădina din Gura Şiriului

Broccoli în decembrie la Grădina din Gura Siriului

 Cum păstrează şi conservă produsele din grădină

„Obişnuim să conservăm ceea ce producem ori prin deshidratare, ori făcând gemuri şi dulceţuri sau murături. Pentru conserve, mai ales magiun fără zahăr, obişnuim să cumpărăm prune de la diverşi fermieri şi să le gătim la foc de lemne. Oferta noastră nu se limitează la produsele din grădină, ci şi la relaţionarea cu micii producători.”

muraturi din Grădina din Gura Şiriului

Murături din grădină

Animale din grădină

„Avem şi animale: găini şi iepuri pe care îi creştem natural, cu iarbă şi grăunţe (grâu, porumb, floarea soarelui) .Găinile cresc la sol, iepurii în cuşti. Găinilor îmi place să le strâng râme din grămada de compost şi să le arunc câte o mână. Uneori stau printre ele şi le privesc cum mişuna, mă ajută să scap de stresul urban, ca animale de casă sunt ideale. Restul animalelor din grădină, sălbatice, sunt de asemenea respectate: gărgăriţe, chiţcani, şopârle, fazani, încercam să le creăm tuturor mici spaţii unde să se simtă ca acasă”, ne povesteşte Crina.

Gospodăria în viaţa de zi cu zi

Dincolo de legume, fructe şi plante aromatice proaspete şi naturale, Crina ne deschide ochii spre produse derivate din curiozitate şi natură.
„Activitatea noastră însă nu se opreşte la cultivat. Avem ateliere de făcut săpun, de construit, de meşteşuguri, de practică colectivă. Produsele rezultate sunt vândute apoi: săpunuri, conserve, diverse obiecte de design sau artă. Plănuim să extindem oferta şi la alte produse de întreţinere cu plante din grădină ,ceaiuri şi loţiuni medicinale, obiecte de design pentru grădini şi amenajări produse în atelierul din gradină ( avem şi aşa ceva).”
Săpun uleios

Săpun artizanal uleios făcut prin metoda la cald cu ulei reciclat prin Uleiosul , plus plante medicinale ca lavandă, pelin, mentă, lămâiţă sau uleiuri esenţiale.

Grădina din Gura Siriului, moştenire şi respect

„Aici, când eram mică, păşteam capre, mergeam cu gâştele la apă, culegeam manual gândacii de colorado de pe parcela cu cartofi cultivată de părinţii mei. Apoi părinţii mi-au donat terenul şi am decis să păstrez respectul pentru natură şi organic pe care l-am moştenit. Iniţial vroiam să construiesc acolo un earthship, o casă pasivă, off grid, construită cu materiale reciclate şi cât mai ieftin posibil în sistem de clacă, etc. L-am cooptat pe Cristi, care se pricepe la automatizări şi smart design şi care deja practica permacultura de apartament. Împreună am decis că ar trebui să o luăm treptat ca să construim un asemenea loc, mult prea altfel pentru legile care guvernează capitala.”
baietel cu rosia in mana la Grădina din Gura Şiriului

Tinereţe şi naturaleţe

Ce greutăţi au întâmpinat pe drumul spre Grădina din Gura Siriului

 „Nu aş putea spune că am avut greutăţi. Pe măsură ce acţionăm, drumul căpăta contur. Iniţial, terenul era invadat de pir, pe care l-am rărit semnificativ plantând lucernă, trifoi şi smulgându-l manual.”

Ce planuri de viitor înflăcărează oamenii din grădină

„Ca planuri de viitor ne înflăcărează ideea de a avea acolo un earthship sau măcar o casă pasivă cat mai off grid şi un loc de conectare cu natura. Motivaţional, simplul gust al recoltelor din gradină, nepreţuit, este de ajuns pentru moment. Ştiaţi că mazarea are o polizaharidă care se pierde la 30 de minute dupa recoltare? Poţi să o guşti doar dacă o culegi pe loc. La Grădina din Gura Siriului poţi veni să culegi sau să îţi faci pe loc o salată. Ne atrage mai mult ideea unei comunităţi locale centrate pe educaţie eco, pasionată de prospeţime şi autenticitate ca primi factori ai calitatii decât pe livrări, curieri, marketing şi business tradiţional. Aşa că vă aşteptăm într-o vizită 🙂 ”

Cum se promovează grădina

Crina ne-a spus că se promovează „prin viu grai, prin reţele de socializare online şi blog, prin prieteni cu aceleaşi pasiuni şi viziune, prin evenimente şi prin produsele noastre care poartă povestea mai departe.”
magiun cu filme la Grădina din Gura Şiriului

.

Unde găsim Grădina din Gura Siriului

Găseşti Grădina din Gura Siriului pe Strada Drumul Gura Şiriului, la numărul 124, în sectorul 3 din Bucureşti (vezi pe Harta Fermelor).
Îi găseşti şi pe blogul Grădina din Gura Siriului, şi pe pagina de Facebook Grădina din Gura Siriului.
Sau îi poţi suna la numărul de telefon 0727 015 825.
Sunt deschişi la vizite oricând, dacă suni inainte. „Nu există un program prestabilit, suntem foarte flexibili”, spune Crina.

Gradina din Gura Siriului pe Harta Fermelor din Romania

Grădina din Gura Siriului pe Harta Fermelor

Resurse: Inspiraţie din Grădina din Gura Siriului

Moss Graffiti – adică muşchi cu care desenezi pe pereţi. Adică aşa se îndoaie natura pentru a stoarce emoţie.

Un video care prezintă proiectul şi viziunea Grădina din Gura Siriului:

Ne bucurăm că Harta Fermelor începe să prindă un contur tot mai pronunţat, cu fiecare gospodar care ne scrie, cu fiecare recomandare care vine de la cei care se hrănesc cu produsele din ferma pe care ne-o recomandă. Fiecare poveste ne aduce mai aproape de a înţelege cum trăiesc gospodarii la fermă, de a ne bucura de emoţii pe care le credeam pierdute în negurile copilăriei.

Ce faci atunci când ai crescut deja mare, dar îţi doreşti să poţi traversa apa timpului înapoi la zilele încălzite lângă soba bunicilor? Dacă ai putea să te reîntorci la copilăria lipsită de griji pe care ai trăit-o, ai vrea să o poţi oferi copiilor de mâine în dar?

Descoperă şi:

Ferma Noastră, Teleorman

Livrări de la Ferma Noastră în Bucureşti de două ori pe lună.

About PlatFerma

Descoperim detalii suculente despre hrana autohtonă. Scrie-ne părerea ta despre oricare gospodărie în comentarii!