România (încă) produce din seminţe propri, pe un pământ extrem de fertil, cu tehnici şi obiceiuri străvechi şi respect pentru natură. Spre deosebire de ţările lumii care încearcă din răsputeri să se reîntoarcă la o agricultură numită acum bio, ţăranii din România încă folosesc metode regenerative ale solului şi o fac instinctiv, ajutaţi de moştenirea know how-ului din moşi-strămoşi şi inteligenţa naturii.
O combinaţie între seminţe tradiţionale româneşti, mediu curat, tehnici de îngrijire regenerative şi răbdare ar fi ideală. Dar surprinzătoarea Românie ne oferă o mixtură inegalabilă de viaţa la ţară şi lifestyle urban. De la moştenirea tradiţională la branduri nişate pe cultură ecologică cu seminţe internaţionale, pământurile României sunt o grădină în care prosperă o mixtură biologică inedită.
Noi putem, fiecare, pentru prima dată în istorie, să ghidăm descoperirile înspre un viitor capabil de regenerare prin alegerile pe care le facem. Depinde de noi dacă pământul va rodi sălbatic sau contaminat, dacă vom mânca hrană sau otravă.
O schimbare binevenită
Cum se dezvoltă brandurile ţărănesti de sub umbrela brandului de ţară?
Organic. La fel ca produsele naturale de care au grijă ţăranii. Fermierii construiesc, voit sau mai puţin voit, branduri româneşti.
Ţăranii construiesc branduri care spun povestea fiecărei ferme de familie. Căutăm să aflăm cum devine un fermier competitiv şi aflăm că prin unicitate. Unii se preocupă atât de pământul roditor, cât şi de promovarea produselor pe care le cultivă, îmbinând utilul cu plăcutul.
Este uşor să vezi legume pe Facebook şi mai ales legume româneşti de la plantare la recoltă şi dincolo de ea, spre procesare şi distribuţie. Apar dubiţe inscripţionate cu logo-ul producătorului de legume şi putem să vedem cum cresc legumele pe Facebook înainte să le comandăm. Food styling-ul a început să prindă avânt şi fotografia culinară ne aminteşte că întâi degustăm cu ochii.
Pornim explorarea peisajului de producție românească pe Facebook.
Manufactura de Brânză, județul Mureș
La Manufactura de Brânză găsești 9 sortimente de brânză maturată, făcută din lapte de la văcuțele (din rasa Bălțată Românească) gospodăriei din Cund, după rețete elvețiene.
“Brânza maturată se păstrează 2 luni în pivnița noastră, care oferă condițiile optime de umiditate și temperatură, pentru ca procesul de maturare să se desfășoare cât mai benefic gustului și consistenței brânzei. Singurul conservant folosit în producție este apa sărată de Sovata, care constituie atât baia în care se introduce brânza, cât și apa cu care se îngrijește brânza în perioada maturării.” (caută-i pe Harta Fermelor)
Facebook Manufactura de Brânză
Povestea Manufactura de Brânză pe PlatFerma
Ferma Căţean, judeţul Braşov
Ferma Căţean are o tradiţie de 300 de ani în creşterea şi îngrijirea animalelor. De-a lungul a 5 generaţii, sortimentele de brânză telemea proaspătă de vacă sau de oaie şi cele de carmangerie au păstrat tradiţia vie. Povestea păstrării unei reţete de brânză de burduf atestată documentar încă din 1412 îi înflăcărează pe cei trei fraţi să transforme moştenirea primită din partea bunicului (30 de oi, 1 vaca si un cal) în averea vie de azi: 1.500 de oi, 100 de vaci si 12 cai de rasă care cresc la ferma din Rotbav, judeţul Braşov (caută-i pe Harta Fermelor). Eforturile întinse pe 15 ani dau roade şi atrag premii care propulsează familia spre topul brandurilor româneşti încet şi sigur.
Legume de Ţară, judeţul Argeş
Cu livrări în toată ţara, Legume de Ţară sunt foarte activi pe Facebook şi pare a fi unul dintre cele mai organizate branduri româneşti care activează în domeniul agriculturii de familie. „Am cultivat legume pentru consumul nostru aşa cum ne-au învăţat părinţii şi bunicii.”Acum îşi împart roadele muncii cu doritorii de legume curate, de la ţară. Gustul autentic al legumelor se dezvoltă jumătate în câmp, jumătate în solarii, cu îngrăşământ natural de la animale (bălegar, găinaţ de pasăre) sau macerate din plante (urzică, usturoi sau ardei iute).
Legumele sănătoase şi variate provin din răsaduri proprii din seminţe selectate cu grijă şi ajung în cel mai scurt timp pe masa bucătarului familiei multumită comenzilor directe livrate din localitatea Albota, judeţul Argeş (caută-i pe Harta Fermelor).
Povestea Legume de Țară pe PlatFerma
Bioloi, județul Călărași
Bioloi este un ulei presat la rece organic, provenit din cultură proprie de floarea-soarelui certificată ecologic. Bioloi cultivă și altele: cânepă bio, coriandru bio și armurariu bio. Temperatura semințelor din timpul stoarcerii uleiului este menținută undeva sub 40 de grade. Ambalajele din sticlă sunt 100% reciclabile, închise la culoare, ca uleiul să-și păstreze proprietățile intacte odată deschis, dar și din respect pentru mediul înconjurător.
Cutia Ţăranului cu livrare în Bucureşti şi Cluj Napoca
„Cutii săptămânale cu produse proaspete aduse direct de la ţărani până la tine acasă.” Adunaţi sub o formă de organizare care le permite flexibilitate şi surprize plăcute, ţărani livrează produsele în coşuri săptămânale în Bucureşti şi Cluj Napoca. Conţinutul cutiilor de legume variază în funcţie de dărnicia naturii.
Este uşor să mănânci sănătos dacă ţăranul care îţi aduce săptămânal produsele îţi reaminteşte de importanţa unei alimentaţii naturale, surprinzătoare şi mereu gustoasă. Dacă alegi mai multe cutii care să se completeze una pe cealaltă, s-ar putea să spui într-un final că ştii ce să găteşti azi şi să împarţi şi cu cei dragi.
Coşul de Legume, judeţul Ialomiţa
„Legume ecologice, din soiuri vechi, crescute tradiţional, ca pentru noi, doar cu soare, apă şi pământ„. Două familii tinere au decis să îşi îmbunătăţească traiul lor şi al copiilor printr-o formă directă, activă şi implicată. Cu trecut profesional în domenii diferite, de la IT la psihologie, tinerii cu valori comune au pus pe picioare o mică afacere de familie. Astfel au mai mult decât ceva de spus în felul în care mănâncă, respiră, trăiesc şi se bucură ei, copiii lor şi cei care sprijină consumul local şi calitatea nutriţională a produselor crescute cu apă, pământ şi soare. Dar şi cei care consumă au câte ceva de spus, de bine sau de rău.
Cu livrare marţi şi vineri, Coşul de Legume e un coş cu produse de sezon, stabilit săptămânal, cu produsele ce ajung la maturitatea deplină în aceea perioadă, livrat din Valea Măcrişului, Ialomiţa (caută-i pe Harta Fermelor).
Legume Fericite, judeţul Dâmboviţa
Mihaela Buligoanea şi ale ei Legume Fericite din Grădina fermecată ivrează produse în cele două centre de livrare din Bucureşti şi prin curier în toată ţara. Legumele provin din Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa (caută-i pe Harta Fermelor) şi producătorii lucrează pământul „după principiile bunului simţ şi ale agriculturii ecologice.” Dincolo de masa zilnică a familiei Mihaelei, Legumele Fericite au găsit calea organică spre mesele românilor, prin muncă şi perseverenţă.
„Legume diverse, verdeturi, ingrediente de salată, conserve, dulceţuri, sucuri, siropuri, ceaiuri şi mirodenii pentru remedii aromatice, produse de ţară, plante medicinale, răsaduri sau seminţe din recolta proprie: iată ce poţi găsi în grădina cu Legume Fericite.”
Legume de Vidra, judeţul Ilfov
Legumele naturale crescute în grădini din comuna Vidra, judeţul Ilfov, sunt livrate din grădinile legumicultorilor cu experienţa pe mesele consumatorilor casnici şi nu numai. Dorinţa de a păstra agricultura tradițională a încurajat producatorii autohtoni din comuna Vidra să se asocieze în cooperativa agricolă „Legume de Vidra”. Aşa e mai uşor să aduci pe mesele oamenilor legume naturale proaspete şi de calitate.
Legumicultura fiind ocupaţia principală a celor din zonă, cooperativa agricolă s-a născut natural, organic şi speră să convingă prin calitate şi naturaleţe.
Verde Bun, judeţul Iaşi
„Dumneavoastră sunteți cei care hotărâti de unde cumpărați, dar trebuie să vă informați ce semințe au fost folosite, în ce pământ sau mraniță au fost plantate, cu ce apă au fost udate plantele și ce îngrășământ a fost folosit. ”
Cei de la Verde Bun ne-au spus povestea lor și cum au ajuns să facă școala de fermieri „Fii Fermier Verde Bun!”
Povestea Verde Bun pe PlatFerma
Legume Curate din Grădina de la Ţară, judeţul Giurgiu
Din Buturugeni, judeţul Giurgiu, legumele curate incurajate să se dezvolte natural prin voie bună şi ingrijire naturală ajung pe mesele Bucureştenilor. „Pentru ca plantele au diverse nevoi nutritive, le răsfăţăm cu macerate din plante (urzică, tataneasa, coada calului), zer din lapte, coji de ouă, etc.” Apropierea de capitală uşurează munca de livrare şi pe Facebook stăm la curent cu zilele de livrare în Bucureşti.
Un curcubeu de culori şi arome se dezvăluie în minunatele ciorchine de „roşii galbene, roşii portocalii, roşii negre, roşsii verzi, roşii roşii, roşii mari şi roşii cherry.”
Facebook Legume Curate din Grădina de la Ţară
Tomatina, judeţul Ilfov
Oamenii din spatele Tomatina au înţeles importanţa prezenţei online a fructelor şi legumelor româneşti. Aşa că au 3 feluri de livrări: direct la uşa clientului, în puncte de distribuţie stabilite sau prin curier rapid. Sunt un grup de tineri cu rădăcini în diverse zone ale ţării, care s-au adunat în Cooperativa Agricolă Grădina Bio. „Îngrijim tomate, vinete , varză kale, castraveţi, ardei, mangold, leuştean, fasole, coriandru, busuioc, cimbru, dovlecei, mure, şi nu numai, aşa cum ni le-a lasat Dumnezeu, protejând sănătatea noastră şi a naturii.” Până şi ambalajele sunt biodegradabile, de la producţie la livrare, şi asta subliniază grija faţă de natură şi implicit, faţă de om.
Putem cunoaşte îndeaproape soiurile de roşii din grădina Tomatina înainte să le gustăm sau putem să folosim aplicaţia Tomatina pentru a comanda produse sănătoase şi aromate.
Povestea Tomatina pe PlatFerma
CAP Gurbăneşti, judeţul Călăraşi
„Producător agricol, specializat în roşii şi busuioc. Soiuri tradiţionale selecționate pentru aromă și gust, cultivate cu metode naturale.”
Din 2012, familia Cojocariu se asigură că afacerea agricolă pe care o ingrijesc, CAP Gurbăneşti, pune pe masa oamenilor roşii heirloom, roşii crescute an după an din seminţe tradiţionale. Terenul e ingrăşat exclusiv cu mraniţă, solariile protejează plantele de roşii de grindină şi cultura de câmp beneficiază de îngrijire cât mai naturală. Produc şi testează diferite soiuri de roşii din toată lumea, dar păstrează referirea la CAP-urile comuniste în nume, pentru a aminti de roşiile de pe vremuri. CAP Gurbăneşti se află printre puţinele branduri româneşti care satisfac piaţa premium a legumelor.
În interviul acordat EcoFerma, Florin Cojocariu aminteşte nu doar importanţa marketingului în agricultură, ci şi necesitatea unui segment premium care să crească organic calitatea produselor româneşti.
Plantație Goji Bio Brașov, județul Brașov
Știai că avem culturi de goji în România? Ba mai mult, plantația Goji Bio Brașov are culturi certificate ecologic și ne bucură să vedem nu doar fructe goji, ci și alte produse din fructe și frunze de goji. Găsim și arbuști, dar și consultanță pentru înființarea unei plantații de goji. Din luna august, când încep să se coacă fructele, au o campanile de genul “pick yourself”, în care cei care vizitează plantația își pot culege singuri fructele. „Plantația se află în inima pădurii, departe de agitația, praful și poluarea orașului și poate fi localizata de pe orice GPS” (caută-i pe Harta Fermelor).
Povestea Goji Bio Brașov pe PlatFerma
Ferma Bărzani, judeţul Arad
Condusă de Ruben Budău, ferma Bărzani nu aduce fructe de pădure la masa ta, ci te duci tu să îţi culegi direct de la ferma de fructe de pădure din Bârzești, județul Arad. Aflăm de pe Agrointeligenţa că Ruben Budău a introdus conceptul U-Pick la ferma lui. Adică cei interesaţi (şi nu vă gândiţi că sunt puţini) merg la fermă şi îşi culeg singuri ce şi cât vor. Cu loc de picnic şi loc de grătar amenajat pentru cei care vin să îşi petreacă ziua la fermă, Ruben Budău se poate mândri că aduce noutate pe pitorescul plai mioritic. Cei care plănuiesc să îşi înfiinţeze propria plantaţie de mur, afin sau zmeură, sunt nu doar bineveniţi la Ferma Bărzani, ci şi instruiţi gratuit în ce inseamnă cultura de fructe de pădure în România. Ca reper, ferma e aproape de Ineu, de stațiunea Moneasa (caută-i pe Harta Fermelor).
Povestea Ferma Bărzani pe PlatFerma
Mere româneşti din livada proprie, judeţul Braşov
Livrate din livada de la Homorod (caută-i pe Harta Fermelor), merele româneşti ajung în Brasov si localităţile din jur. Mărul de Homorod are grijă ca cele două tipuri de mere să fie cât mai naturale. Chiar soiul merelor duce cu gândul la calitatea de creştere ciclică a produselor naturale. Merele văratice şi merele de iarnă ne asigură că avem acces la faimosul „un măr pe zi” tot anul.
Ferma Caprele Irinucăi, judeţul Iaşi
Căpriţe crescute pe păşune dau laptele cel mai bun. Laptele şi produsele din lapte de la Ferma Caprele Irinucăi, iaurt, caş, urdă, brânză, toate sunt de la capre crescute pe păşune. Ferma de capre din satul Sorogari, Comuna Aroneanu, judeţul Iaşi (caută-i pe Harta Fermelor), are 5 produse disponibile: lapte proaspăt de capră, iaurt de băut din lapte integral, caş dulce din lapte integral crud şi cheag, urdă dulce şi brânză tartinabilă din lapte pasteurizat. Vizitele la fermă sunt deliciul copiilor doritori de libertate şi al adulţilor gurmanzi care vor să deguste produsele din lapte.
Facebook Ferma Caprele Irinucăi
Artesana, judeţul Galaţi
„Gamă de produse lactate de calitate, 100% din lapte de capră, oaie sau vacă.”Producători de brânzeturi româneşti, familia care a pus bazele unei unităţi moderne de procesare a laptelui lângă Tecuci, judeţul Galaţi. Artesana nu sunt producători, ei transformă laptele de la furnizorii cu fermele din împrejurimile oraşului Tecuci, departe de surse de poluare, în produse sănătoase care completează mesele. Un gust deosebit îl are reţeta de iaurt din lapte de oaie. Artesana are în gama de produse din lapte sana, kefir, iaurt de vacă, oaie si capră şi diverse specialităţi de brânză cremoasă. Produsele conţin doar lapte, fermenţi lactici, cheag şi sare.
Aflăm de la Grajul de PR că „târgurile de profil, magazinele bio sau online au fost cele care “i-au crescut”.”
Primitiv Foods, județul Buzău
Primitiv Foods au miere de mai multe feluri. Cei doi soți, Cristina și Mihai Negoț, s-au mutat în Subcarpaţii de curbură, și acolo au grijă de stupina care produce miere. Au miere pură din stupină, dar și delicatese cu miere, pe care le trimit în toată țara (caută-i pe Harta Fermelor).
Povestea Primitiv Foods pe PlatFerma
BZz Miere de Albine
Mierea de albine naturală nu are termen de valabilitate. BZz Miere de Albine are miere de rapiţă, prima miere a anului, miere de tei, şi miere de salcâm culese de albinuţele lor din diferite părţi. Borcanele BZz sunt din sticlă şi dacă o depozitezi corect, mierea va îndulci multe momente cu sănătate vie. Aici e lista cu locaţiile unde se găseşte mierea de albine BZz. Nu numai că e sănătoasă şi aromată, dar fiecare ştie ce minuni face o miere naturală.
Les Mignonnes de Simon
Alese cu grijă de un chef căruia îi place să descopere arome noi, chef Horia Simon, Les Mignonnes de Simon reînvie tradiţia românească de a folosi şi cele mai aparent neînsemnate părţi ale naturii să te hrăneşti şi să te vindeci. „De cele mai multe ori total ignorate de omul de rând, care trece pe lângă ele în drum spre supermarket„, plante ca leurda care se păstrează excelent sub forma de pesto.
„Și uite aşa au apărul miniaturile lui Simon, mici borcanele cu te miri ce combinații de fructe și arome, de legume și mirodenii, de uleiuri și nuci… Pentru că fiecare lucru de seama are rostul și locul lui, am decis ca fiecare ingredient de baza să provina de la el din „sat” și la propriu și la figurat. Așa am început să caut o leurdă de seamă, să bat din poartă-n poartă pentru dovleci crescuți prin mălai și pentru cireșe de la ele de-acasă.”
Facebook Les Mignonnes de Simon
Pălinca de Zalău, judeţul Sălaj
„Pălinca este din prune alese, învechită în butoaie din lemn de stejar, de unde provine aroma ei şi culoarea aurie.” Pălinca de Zalău este şi ea prezentă în listă, mai ales că ingredientele naturale şi cantităţile mici care asigură calitatea superioară. Pălinca de prune sau pălinca de gutui, până şi pălinca de pere, toate au savoarea şi locul lor la masă. Direct din satul Bocşiţa, judeţul Sălaj (caută-i pe Harta Fermelor), Pălinca Aciu mereu găseşte o formă sau alta de a se asocia cu mâncarea românească, sa-i dea savoare.
Povestea ei se împleteşte cu aburii de pălincă şi istorie: „Secretul pălincii adevărate, cum spunea bătrânul, trebuie dat mai departe fără să lași ”vremurile” să altereze rețeta. E musai să fie toate așa cum le-a lăsat natura. Mai apoi, prunele trebuie să fie numai prune de soi, cazanul să fie de cupru și nimic altceva, iar pentru păstrare, butoaiele să fie de stejar, că nimic nu catifelează gustul pălincii cum o face lemnul bătrânului copac.”
Parincă, județul Prahova
Parinca despre care vorbim este din județul Prahova și se mândrește cu faptul că, prin creșterea perelor direct în sticlă, fructele sunt ferite de substanțele dăunătoare și oferă o aromă delicată și un aspect inedit sticlelor de palincă. Palinca de pere este obținută prin dubla distilare. Noi i-am descoperit la Băcănia Magică din Hărman, județul Brașov, și am vrut să-i includem în lista asta nu doar pentru produsul lor, ci și pentru prezentare.
Branduri Româneşti construite pe Facebook, la început de drum
Începem să vedem cum se promoveaza fermierii, ce metode de promovare aleg ţăranii şi de cine sunt susţinuţi. Şi dacă ai citit până aici, poate tragica poveste a lui Romică sau despre cum poate distruge Facebook un sait o să te ajute dacă eşti sau vrei să fii producător de legume, fructe şi produse româneşti sănătoase.
Dacă descoperi că şi ţie ţi se pare enervant că unii producători livrează produse doar în Bucureşti, mă bucur. Asta înseamnă că există dorinţa de a ştii de unde vin legumele, fructele, laptele, mierea, carnea pe care le pui zilnic pe masă. Şi că, în curând, fermierii vor putea să regândească lanţul de distribuţie, pentru că cerere există.
Descoperă şi:
Care fermă din apropierea ta are cont pe Instagram?
6 Comments