Agricultura Tradiţională cu Potenţial: De la percepţie la realitate
Ce au în comun lavanda românească, bivolii şi tehnologia digitală?
Dincolo de agricultura tradiţională, pâmântul are multe de oferit când intervine un ochi curios şi o mână bine intenţionată.
Fermieri norocoşi care descoperă puterea tehnologiei îşi uşurează viaţa la fermă folosind aplicaţii pe telefon. De exemplu, una dintre cele 5 aplicaţii pentru mobil recomandate de Agricultura la Costum, numită eFarmer, „permite crearea de hărți virtuale bazate pe harta reală, istoricul culturilor din anii anteriori pe loturi de teren, plasarea clădirilor pe hartă.”
Înscrie-te la Newsletter!
Cei care aleg nu doar să trăiască, ci să creeze realitatea românească, sunt oamenii care valorează şi valorifică România.
Unde se alătură arhitecţi cu viziune şi inspiraţie, câmpurile româneşti devin platforme de exprimare artistică. Muzeul Digital din satul Pecica, la care poposim puţin mai târziu, dovedeşte inclinaţia românilor spre frumos, deschiderea spre „mâine”.
© Sorin Onisor
Pe de altă parte, vedem cum atenţia româncelor se (re)îndreaptă spre natural. Respectul pentru sine se împleteşte uşor cu plăcerea unei vieţi sănătoase, aşa că o afacere cu lavandă deschide noi orizonturi. Câmpuri de lavandă devin nu doar produse cosmetice naturale, ci şi scene paradisiace pentru nunţi unicat. Satele româneşti devin subiecte de poveste în gurile străinilor, în timp ce oameni valoroşi susţin tradiţii unice.
Lavanda românească – Cultivată, Recoltată, Admirată
Lavanda, dincolo de proprietăţile terapeutice, încununează evenimente importante în viaţă: o nuntă de vis sau un botez de neuitat.
Imaginează-ţi rochia de mireasă albă pe un fundal inspirat de Provance. Un album de fotografii de nuntă în câmpuri de lavandă aminteşte de visul transformat în realitate mult timp după ce copiii au crescut. Un buchet de mireasă construit cu flori de lavandă poate duce inspiraţia mai departe, convingând o nouă mamă să aleagă lavanda ca temă pentru botezul copilului.
Flower by Carmen Belcin
Ferma de Bivoli şi Muzeul Digital de la Pecica – Neobişnuitul Românesc
Ne-am obişnuit să considerăm România ultimilor ani o ţară a contrastelor.
Investitia intr-o estetica înrădăcinată în cultura românească se recuperează în timp. Comuna Traian Vuia din judeţul Timiş nu e singura care se poate lăuda cu o cladire care transpune sentimentul de mândrie în linii actuale – Muzeul Traian Vuia. Satul Pecica din judeţul Arad se poate mândri cu o cladire modernă găzduind primul muzeu digital permanent din România. Dincolo de trecutul definitoriu pentru aviaţia mondială, dincolo de tehnologia care se naşte în România, se afla pamântul românesc. Animat de puterea exemplului pozitiv, românul construieşte viitorul ţării.
Prezentat de îndrăgita revistă de arhitectură online ArchDaily, muzeul digital de la Pecica se prezintă ca un contrast puternic al formelor arhitecturale moderne pe un fond rural. Schiţată ca încercând să acceadă spre ceruri în timp ce lasă poverile în urmă, cladirea se vrea un simbol modern al aspiraţiei românilor spre mai bine. Cert e că primul muzeu digital permanent din România te face să te simţi mândru că eşti român şi să vrei să arăţi lumii frumuseţile României.
Ferma de Bivoli de la Pecica, jud. Arad © Zsolt Libus
Arhitectul Claudiu Ionescu s-a asigurat că structura de inspiraţie românească (sculptura „Foca” sau „Miracolul” lui Constantin Brâncuşi a stimulat ascensiunea verticală a design-ului) va răzbate dincolo de graniţe, surpinzând tranziţia unei ţări în linii ascendente, pline de speranţă şi mândrie.
Drum Liber ne arată detalii din satul care se bucură de recunoaştere şi admiraţie datorită unui grup de oameni care au crezut in visele lor. Pozele fotografului Zsolt Libus ne arată diferite unghiuri cu care clădirea muzeului impresionează.
Gândurile noastre sunt pline de România şi cateodată arta noastră implică descoperirea vechilor valori prin multiplicarea perspectivelor. Agricultura practicată in România se împarte în categorii care suplinesc nevoile oamenilor. Cunoscută până nu demult ca un exemplu de urmat, România poate (re)deveni „Grânarul Europei”. Capital spunea ca agricultura romaneasca de azi „poate hrăni doar un sfert din populaţia ţării, în condiţiile în care ar putea produce pentru 80 milioane de persoane.”
Pământul românesc are un potenţial imens.
Dincolo de cifre şi potenţial se află munca oamenilor. Români cu diferite alegeri profesionale promovează frumoasa Românie folosind puterea de convingere a imaginilor şi demonstrează zilnic că se poate.
Întrebarea de la început îşi poate găsi acum un răspuns clar. Lavanda românească, bivolii şi tehnologia digitală au în comun români exemplari.
