Şezi, de la arhitectură la tâmplărie

Cine sunt Şezi

Şezi este povestea mobilierului de lemn trecut prin mâinile a doi arhitecţi, Octavia şi Lucian Loiş. Creativitatea și pasiunea sunt dintotdeauna catalizatoare de povești care vor rezista în timp. La fel ca lemnul.

Aceasta este povestea unei familii care iubește să se joace, să își imagineze, să caute, să crească și să lucreze lemnul.

Şezi este o echipă bine sudată, unde fiecare dintre cei doi parteneri îşi cunoaşte şi îşi înţelege responsabilităţile, de aceea, ce reuşesc ei să creeze este plin de substanţă, armonie şi echilibru. Chiar aşa îşi caracterizează numele ales, Şezi te îndeamnă și te oprește, te ține în echilibru. 

Cu ce se ocupă

Este deja ştiut faptul că Şezi a devenit cunoscut datorită celor două scaune sculptate din lemn de cireş, ce simoblizează femeia şi bărbatul. Scaunele au reprezentat cadoul lor de nuntă pentru prietenii lor, Vlad şi Lucia, iar ideea a pornit de la bunica Octaviei, doamna Petrana, pasionată de tradiţie. Echipa Şezi s-a bucurat de sprijinul familiei de la bun început şi a fost încurajată să pună pasiune şi răbdare în tot ce creeză.

Noi am căutat să-i dăm viaţă lemnului printr-o poveste, care devine scopul obiectului de mobilier. Şezi porneşte întotdeauna cu o însufleţire a produsului finit, prin etapele de realizare.

Ce creează – mobilier de lemn

Ei creează și sculptează de la biblioteci urbane la bănci ornamentale, dulapuri, scaune, trotinete, toate însemnate cu simboluri folclorice, afirmând că Cei care îndrăgesc folclorul ne-au ajutat să ne formăm un stil şi astfel am reuşit să ne remarcăm.

Totuși, ceea ce îi face să fie Șezi este viziunea transformatoare a specificului românesc în mobilierul din casele oamenilor obișnuiți – sau a spațiilor simple. Felul în care se raportează la folclor și în care îl reinterpretează definește Șezi ca o echipă de artiști hotărâți să ne aducă folclorul și frumosul în viețile noastre.

Un exemplu în acest sens este setul de patru scaune, Anotimpuri, despre care ei afirmă:

Forma scaunelor este preluată dintr-o carte cu multe schițe de spătare românești. Noi le-am dat nume și le-am reînsuflețit, dar imaginea lor există de mult timp în popor. Chiar dacă mai putem vedea câteva modele la muzeu, ele sunt reinterpretate în viziunea noastră. Astfel ele nu se vor pierde.

Sau băncuța Rădăcini și aripi, care a fost creată după proverbul Unui copil îi poți da doar două lucruri: rădăcini și aripi.  Banca a fost inspirată dintr-o vizită la muzeu în Cluj, de o furcă de tors, care le semăna Octaviei și lui Lucian cu o pereche de aripi.

Băncuța Rădăcini și aripi, credit foto: URBStudio

Pasiunea lor i-a dus și mai departe, până la a colabora împreună pentru o carte de poezii, Tridimensional, cu versuri de Lucian Loiș și ilustrații de Octavia Loiș, organizată în opt capitole, cu accent pus pe simboluri, ritualuri și mituri româneşti.

De unde provine lemnul

Șezi lucrează cu diverse tipuri de lemn în funcție de anotimp (cireș, fag, stejar, platin, molid ). Ei îl folosesc în mod responsabil, din surse sustenabile și sigure, lemnul provenind de la un depozit din Teiuş. La rândul lor, Octavia şi Lucian respectă natura și plantează copaci în comunitatea lor, Hăpria din Alba, unde se fac deseori acţiuni de împădurire. De asemenea, chiar la ei acasă plantează pomi fructiferi, având deja o livadă de pruni.

De ce simboluri şi motive tradiţionale româneşti

În legătură cu alegerea și folosirea motivelor tradiționale în obiectele lor de mobilier, spun:

Am ales motivele tradiționale, pentru că ele sunt universal valabile și nemuritoare. Alegem simbolurile în funcție de geometria obiectului, textura lemnului, anotimp, personalitate, locul din care provin. Fiecare zonă din țară are desenul ei unic, influențată de anumite criterii cum ar fi relieful, obiceiurile sau conviețuirea cu alte etnii. Ne documentăm din cărți vechi de arhitectură și artă populară, costume naționale din diferite regiuni, muzee, călătorii.

Unde îi găsim

Și nu în ultimul rând, familia de tineri arhitecți ne invită la ei dacă suntem curioși să le vedem atelierul din Hăpria, Alba. Îi mai găsim aici, aici sau aici.

Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea așa :).

Atelierul Șezi, credit foto: VLUP Studio

Biblioteca urbană Șezi

Taburetul FULG, credit foto: URBStudio