
Restaurant Tradiţional, Reţete Vechi şi Suflu Nou: La Ceaun
Într-un restaurant românesc ajungi pentru mâncare şi atmosferă, dar şi pentru senzaţia de familiaritate. În centrul Braşovului găseşti un restaurant care serveşte mâncare tradiţională pregătită zilnic la ceaun. Masa servită în tihnă e acompaniată de şindrilă şi ştergare, iluminată de becuri suspendate de tavanul de lemn. Locul ăsta are un nume simplu, descriptiv, bine ales: .
Începând cu ora prânzului, poţi gusta ciorbe şi tocane pregătite la ceaun într-o atmosferă aerisită şi îmbietoare. Dincolo de lingura de lemn supradimensionată în care te opinteşti să deschizi uşa de sticlă, micul restaurant românesc te primeşte cu căldură şi detalii inspirate din tradiţie.
Fiecare colţ e bine pus la punct şi puţinele mese dau senzaţia comodă de acasă (acasă la cineva care găteşte la ceaun, tihnit, şi te aşteaptă cu mâncarea aburindă). Am mers pe o recomandare şi am încercat plăcinta cu carne de vită. Încă nu se făcuse seară când am ajuns, chiar înainte ca lumea să se decidă să cineze. Am avut parte de tihnă şi ne-am putut bucura de detalii. Amestecată cu aroma plăcintei de vită, acreala neobişnuită a pepenelui murat şi încadrată de şindrilă, tihna asta a prins tare bine într-o seară de joi.
Mâncare La Ceaun, Şindrilă şi Ştergare Decorative
Arhitectul Ştefan Vlad de la Singleart Design şi Arhitectură a creat un restaurant în Braşov unde elementele tradiţionale se topesc în designul modern. Într-un spaţiu de pe strada Michael Weiss, la numărul 27, un spaţiu destul de mare cât să încapă o adunare de prieteni, reţetele încercate de generaţii îmbie gurmanzi curioşi la ciorbe şi vorbe.
Lemnul e omniprezent aici. Fie că formează podeaua, acoperă tavanul sau foloseşte ca masă, lemnul oferă căldura unui ambient cald, ademenitor. Dincolo de estetică şi funcţionalitate, lemnul devine un conector la tradiţie.
Meşteşug Împletit în Design Interior Tradiţional
Şindrila care acoperă unul dintre pereţi aduce aminte de migala şi funcţionalitatea meştesugului. Dincolo de acoperirea casele tradiţionale, şindrila e o alegere inspirată pentru decorarea interioarelor. Şindrila e întreruptă de o bandă galbenă inscipţionată cu logo-ul La Ceaun, intercalat cu motive tradiţionale. Luminat cât să marcheze inserţia modernului, peretele acoperit cu şindrilă ne face să luăm aminte de raritatea meşteşugului.
Şindrila folosită în decorul La Ceaun e făcută cu măiestrie de Bârsan Art din Maramureş. Porţile maramureşene sculptate în lemn, şindrila care a acoperit capul atâtor generaţii, sunt arta şi obişnuinţa lor de secole. Noi avem norocul să admirăm măiestria meşteşugului într-un loc primitor din centrul Braşovului.
Şindrila tradiţională pentru acoperişuri încă se găseşte în sate unde meseria şi arta împletesc destine.
De la meniul bazat pe ciorbe, la şindrilă şi ştergare care contrastează peretele vopsit negru, restaurantul este adânc înrădăcinat în tradiţie. Nelipsitele ciorbe te întremează, te hidratează şi îţi oferă aromele bucătăriei tradiţionale pe care ni le amintim din copilărie.
Mâncare Tradiţională La Ceaun: Tihnit
Reţete vechi din Transilvania se împletesc în ceaune mari şi dau savoarea mâncărurilor La Ceaun: Tihnit. Mâncarea la ceaun este pregătită dis-de-dimineaţă la Sânpetru şi adusă în oraş la ora prânzului. Multe dintre produse sunt crescute chiar în grădina gospodăriei săseşti din Sânpetru, judeţul Braşov, la doar 8 kilometri distanţă de Braşov. Zacusca de casă, pasta de jumări pe pâine sau o plăcintă proaspăt scoasă din cuptor completează meniul tradiţional. Meniul e structurat pe zile, mâncarea proaspătă e compusă din ingrediente crescute în grădina de legume din Sânpetru.
Restaurantul cu mâncare tradiţională din centrul Braşovului are un meniu tradiţional. Meniul zilei se serveşte în boluri şi farfurii tradiţionale din lut, după ce a fost pregătit în ceaun cât să se amestece aromele.
Ciorbele ocupă loc de căpătâi în meniu. De luni până duminică, meniul cu mâncare tradiţională acoperă o diversitate delicioasă: ciorbă de varză cu costiţă, ciorbă de văcuţă, ciorbă de pui cu roşii, ciorbă de cartofi ardelenească, ciorbă de perişoare, ciorbă de burtă şi zamă acră cu carne de porc la sfârşitul săptămânii.
Restaurant Tradiţional La Ceaun – Ciorbe, nu vorbe
Tocanele de diferite feluri, îngrămădite la ceaun înainte să potolească foamea gurmanzilor, sunt prezente ca felul doi sau alternativă la ciorbe. Tocană de porc, varză călita cu cârnaţi, ghiveci de legume cu vită, sărmaluţe, tocană de cartofi cu afumătură, papricaş de pui cu găluşte, iahnie de fasole cu ciolan, toate sunt aşezate în meniu după zilele săptămânii.
Dacă adunăm cele 7 meniuri, avem o diversitate încântătoare. Şi, ca să adauge şi mai multă sănătate la ceaun, meniul include şi o înşiruire de mâncăruri fără carne: ciorbă de legume cu roşii, ciorbă de cartofi cu tarhon, ciorbă de fasole boabe, supă cremă de linte, mâncare de mazăre, supă cremă de legume sau ciorbă de Pleurotus.
Şiragul de mâncăruri enumerate a fost de ajuns ca să simt cum mă învăluie pofta. Pofta asta de mâncare tradiţională am învăţat că vine la pachet cu responsabilitatea produselor folosite. Când am întrebat dacă au suc de mere natural, tânăra binevoitoare care ne-a adus mâncarea a răspuns, oarecum dezamăgită, că au, dar “nu de la noi”. Adică nu din livada proprie, după cum am înţeles în final.
Unele fotografii sunt de , pentru celelalte îi putem mulţumi lui Bela Benedek, fotograful din Braşov care a surprins detaliile spaţiului şi cum se împleteşte funcţionalitatea modernă cu tradiţiile şi aromele încercate de timp. Când ajungi în Braşov poţi trece pe La Ceaun, să guşti din bunătăţile tradiţionale pregătite la ceaun. Mai mult de atât, detaliile tradiţionale reinterpretate te vor inspira să vezi tradiţia şi din altă perspectivă.
A fost plăcut să cinăm La Ceaun. Mai mergem. Poate tot într-o seară de joi. *EDIT: ceea ce am și făcut.
Ne place să auzim poveştile celor care ne hrănesc. Aşteptăm pe email (po)veşti de la producători români care au grijă ca legumele şi fructele să crească natural şi de la cei care amestecă aromele până găsesc gustul inconfundabil românesc.
Vrem să aflăm despre cei care cresc animale de curte şi de păşune, despre cei care au transformat casa de la ţară în spaţiu pentru musafiri şi îi hrănesc din gospodăria proprie. Trimite-ne un email dacă şi tu ştii pe cineva a cărui muncă merită promovată.
Email PlatFerma: platferma(at)gmail.com