Poţi lua Scrijele de Fructe ca la Bunica în drumeţii, la serviciu, la grătar, ca desert la mesele în familie, oriunde te pândeşte ronţăiala. Acum, că de fiecare dată când auzi de scrijele, gândul îţi zboară la bunici, nu e întâmplător. În copilărie, feliile subţiri de fructe coapte pe sobă erau o gustare sănătoasă ce făcea deliciul momentelor de răgaz.

Prin PlatFerma descoperim gospodăriile de unde vine hrana sănătoasă. Producătorii, fermierii, ţăranii şi toţi cei care cresc hrană şi animale, sunt pre(a)ocupaţi să cultive, să îngrijească, să trebăluiască neîncetat. Dincolo de cultivare şi creşterea animalelor, începe munca de procesare, de promovare şi vânzare. Aşa că ne întrebăm: ce se întâmplă cu produsele care nu ajung proaspete la noi?

Gustare sănătoasă autohtonă din mere (acum și din pere)

Unele legume şi fructe sunt menite să devină sucuri de fructe şi legume, murături, tocane de legume la borcan, compoturi, delicii din cămară. Altele devin gustare sănătoasă din mere deshidratate: Scrijele de Mere ca la Bunica sau din pere deshidratate: Scrijele de Pere ca la Bunica.

De la tradiţie gastronomică la snacksuri autohtone nu a fost doar un pas, ci o generaţie. O generaţie din care face parte Bogdan Ghineţ, tânărul care s-a lăsat inspirat de munca oamenilor care cultivă pământul.

Spun “s-a lăsat inspirat” pentru că a fost nevoie de autocontrol să privească dincolo de piedici.

„Timp de aproape 7 ani şi jumătate, m-am ocupat de implementarea de proiecte cu fonduri europene, împreuna cu sora mea. Ştiam de ceva vreme că o sa ne retragem, dar în august 2015 ne-am hotărât deoarece ajunsesem la un grad ridicat de saturaţie având în vedere prostiile debitate de toate autorităţile publice cu care ne-am intersectat.”

Tot răul spre bine

În toţi anii aceştia, Bogdan a avut norocul să cunoască diferiţi oameni cu diferite afaceri. Ei au fost cei care l-au pus pe Bogdan pe gânduri. Şi gândurile s-au transformat în curiozitate şi au născut o dorinţă puternică de a ajuta ţara, ajutându-se pe sine. Am mai auzit că „schimbarea începe cu tine” şi e răcoritor să descoperim români care demonstrează că se poate.

„Mi-au insuflat dorinta de a produce, aici, în România, cu forţe locale, pentru dezvoltarea personală şi locală. Şi am văzut câte lucruri se fabrică în România şi foarte multă lume nu cunoaşte. Având posibilitatea de a circula în toată ţara, am văzut şi foarte multe livezi şi ferme părăsite sau îngrijite foarte puţin, dar având producţie şi o calitate deosebită.

Întrebând, de curiozitate, cum valorifică produsul final, am fost dezamăgit să văd că le exportau ca materie primă, materie ce apoi se întorcea sub diverse forme în România. Din păcate, majoritatea oamenilor din agricultură sunt preocupaţi doar de producţia brută, fără a acorda atenţie deosebită valorificării produsului la adevărata valoare. Având în vedere că trebuia să mă gândesc ce o sa fac în continuare, am decis să încep aceasta activitate.”

De la revoltă la Scrijele de Fructe ca la Bunica

Din negura timpului şi birocraţie se iveşte un brand românesc nou, o gustare sănătoasă autohtonă. Scrijelele de mere/pere sunt felii subţiri de fructe deshidratate, care se păstrează departe de surse de umezeală şi se evită diferenţele de temperatură ca să aibă valabilitatea de 6 luni sau chiar mai bine. Bogdan ne spune cum poţi cuprinde gustul copilăriei în caserole închise ermetic:

„Iniţial, am dorit să fac un cuptor la Iaşi, dar analizând toate costurile implicate şi fiind la început, am decis ca mai întâi să testez piaţa, să văd reacţiile oamenilor. Astfel, am identificat un procesator în comuna Leleasca, Olt (producător cu atestat tradiţional pentru prune uscate), care s-a oferit să mă ajute în demesul meu.”

„Merele și perele sunt cumpărate din Iași, iar caserolele și etichetele sunt realizate tot în Iaşi, doar procesarea o fac momentan la ei. În luna septembrie am început colaborarea care merge foarte bine, în condiţiile în care nu ne-am cunoscut personal, ci am discutat doar telefonic. Vorba lui: “Oamenii buni se înţeleg şi la distanţă.”

„În luna octombrie 2015 am intrat pe piaţă cu acest produs, timid, dar cu mult entuziasm. Luna octombrie şi noiembrie au fost foarte bune din punct de vedere al promovării, având în vedere că o parte din autorităţile locale ne-au pus la dispoziţie un spaţiu central unde să ne prezentăm produsele locale.”

„Lumea a început să cunoască produsul (sau să şi-l amintească), peste 90% din cei ce ştiau produsul îşi aminteau de bunici. Ceea ce mi-a confirmat că alegerea denumirii a fost corectă. Reacţiile oamenilor au fost pozitive şi au fost foarte surprinşi de apariţia produsului.”

Unde găsim Scrijele de Fructe ca la Bunica

Scrijelele de fructe ca la Bunica sunt o gustare sănătoasă de găsit în Iaşi, Bucureşti şi Focşani. Mai jos vezi în ce magazine le găseşti şi cum poţi să comanzi mai multe caserole.

„În momentul de faţă le comercializez în Iaşi, Bucureşti şi Focşani, şi încerc să le introduc şi în alte oraşe, doar că lanţurile de magazine, farmaciile şi alte locaţii în care aş putea să le plasez reacţionează foarte greu sau chiar deloc. Dar nu mă las şi continuu să mă promovez.”

„Din octombrie 2015 pana în momentul de față am promovat produsele prin intermediul diverselor evenimente unde am participat ca expozant sau am sponsorizat diverse activități sociale. Primul an de „producție” a fost unul în care am învățat multe aspecte despre ceea ce înseamnă procesarea, promovarea, public țintă etc. Și sunt în continuare multe de învățat.”

Merele au deschis drumul fructelor deshidratate

Nouă ne prinde bine să ne hrănim sănătos şi economiei îi prinde bine să exportăm produse autohtone. E necesar să ne concentrăm pe soluţii creative de a balansa grija (zilnică) pentru noi înşine şi dorinţa (de cursă lungă) de a ne dezvolta. Veştile bune vin din planul de dezvoltare al lui Bogdan:

„În functie de vanzările avute şi de viitoarele colaborări, doresc să mă extind şi spre deshidratarea altor fructe (gutui, piersici, etc.) şi realizarea unor combinaţii cu mai multe fructe.”

„Ca o concluzie, povestea scrijelelor de fructe a început dintr-o revoltă personală faţă de lipsa unei utilizări corecte şi eficiente a resurselor materiale avute de noi ca ţară, şi dintr-o dorinţă de a duce mai departe unele produse care mi-au făcut copilaria mai frumoasă (nu doar a mea). Desigur, dacă se poate şi câştiga din aceasta activitate, este excelent.”

De multe ori, românii care participă la a repune ţara pe picioare nu îşi dau seama de impactul muncii lor. Rezolvarea problemelor pe care le observăm în jur vine de multe ori din revoltă. Dar, în loc să lase revolta să le fie doar subiect de discuţie în conversaţii, ei se luptă să transforme revolta în energie creatoare.

E aproape terapeutic să te dedici găsirii de soluţii pentru problemele din jur, în loc să te laşi acaparat de ele.

Din ce fel de fructe se face o gustare sănătoasă autohtonă?

PlatFerma pune accentul pe toate elementele naturale, de la seminţe, apă, aer, grijă şi distribuţie, ne place să ştim cât mai multe despre produse, fie ele proaspete sau procesate. Materia primă folosită este baza sănătăţii. Când mergi la cumpărături şi vezi produse procesate, întreabă-te şi de unde provine şi cum a fost crescută materia primă. În cazul nostru, Bogdan ne-a dat un evantai de informaţii care să ne ajute să vedem dincolo de ambalaj.

Merele, din soiurile Generos şi Idared, vin din comuna Bălţaţi, judeţul Iaşi și din Oituz, județul Bacău (unde Bogdan are o mică livadă).

Perele, din soiul Cure, sunt achiziționate din localitatea Hilita, județul Iași.

„Precizez că folosesc doar fructe de calitatea întâi, evit resturile care nu se cumpără sau sunt stricate.”

Bogdan ne spune că „din discutiile iniţiale avute cu proprietarul, pot să spun că asupra merelor au fost realizate doar stropiri pentru dăunătorii obişnuiţi. Merele sunt naturale, nu au hormoni de creştere sau alte elemente pentru conservare; totuşi, proprietarii de livezi nu-şi pot lăsa o întreagă livadă fără a aplica stropiri pentru dăunătorii cei mai întâlniţi; riscă să-şi piardă o cantitate importantă din producţie.”

„În cadrul livezii se realizează tratamentele clasice pentru protejarea pomilor de boli, precum: “Rapănul mărului”, “Făinarea mărului”, “Focum bacterian”. Produsele utilizate pentru aceste tratamente sunt pe bază de sulf şi cupru. De asemenea, se realizează tăierile de îngrijire/cosmetizare.” Mai aflăm şi că „pomii sunt obţinuţi în propria pepinieră, deoarece cei ce administrează livada au toate avizele fitosanitare pentru producerea materialului săditor.”

Când ai decis să porneşti pe un drum, uşile se deschid

Am fost curioşi să ştim : dacă fructele, caserolele şi etichetele sunt făcute local, la Iaşi, cum de aţi găsit pe cineva aşa de departe să vă ajute cu procesarea? Bogdan ne-a răspuns:

„Inițial, am dorit să fac un produs tradiţional (doar că legislaţia este putin neprietenoasă). Şi am cautat să văd cine mai face. Aşa am dat de un procesator în comuna Leleasca din judeţul Olt şi am intrat în discuţii. Cu siguranţă mai sunt şi alţii care fac, dar pe ei i-am găsit cu adresă şi număr de telefon şi au reacţionat.”

„În plus, ei sunt printre puţinii autorizaţi să facă produse tradiţionale. Acest aspect a contat deoarece m-am interesat ce presupune atestarea şi mi-am dat seama că trebuie să fie un lucru de calitate. După cum am spus iniţial, lucrurile au decurs de la sine fără mari eforturi, ceea ce mi-a dat convingerea că aşa trebuie să fie.”

Cum se fac Scrijelele de fructe ca la Bunica?

Procesul de uscare este următorul:

– spălarea fructelor;
– scoaterea cotorului şi felierea fructelor;
– aşezarea pe sitele de lemn pentru deshidratare;
– deshidratarea efectivă la 40 grade;
– ambalarea şi etichetarea.

4. După deshidratare, fructele sunt ambalate în caserole închise ermetic pentru a evita pătrunderea diverselor insecte şi pentru a nu împrumuta un miros străin impropriu produsului. După ambalare se depozitează în spaţii curate, răcoroase, ferite de soare şi umiditate. Nu se introduc fructele calde peste cele reci, deoarece se face condens şi prind mucegai. Temperatura în spaţiul de depozitare trebuie să fie între 5 şi 15 grade.

5. După ambalare, etichetare şi depozitare, fructele sunt bune pentru a se transmite magazinelor spre vânzare.”

Unde se găsesc Scrijele de Fructe ca la Bunica?

Ca să guşti Scrijelele de Mere ca la Bunica, poţi să încerci în mai multe locaţii din Iaşi (Dor de Verde, Legume de Aroneanu, Prajitorul din Oz, Premian Store, la Brutaria Artizanală, la Cafeneaua Noastră, la Bisou, la Vinclass și la Fresh Life Iași) din Brașov (Natura în Bucate), în Focşani (la Big Market), şi în Bucureşti (prin magazinul on-line Deprinromania.ro). Lista de magazine o găseşti pe pagina de facebook Scrijele de Mere ca la Bunica. Pentru comenzi de minim 10 caserole cu Scrijele de fructe, poţi să-l contactezi pe Bogdan Ghineţ la tel: 0741242859 şi email: bogdanghinet85@yahoo.com.

Bogdan ne-a mai spus: „Încerc sa le introduc și în alte orașe, doar ca lanțurile de magazine/farmaciile și alte locații în care aș putea să le plasez reacționează foarte greu sau chiar deloc.”

Ce urmează pentru scrijelele de fructe?

Bogdan face tot posibilul pentru a da oamenilor gustări sănătoase în timp ce rezolvă o problemă cu care a văzut că se confruntă ţara. Duce ideea scrijelelor mai departe:

„Mai mult ca sigur lucrurile vor avea o altă evoluție în momentul în care voi produce scrijele în Iași. În momentul de față sunt în etapa de identificare de locație și finanțare pentru a-mi putea deschide propria linie de procesare. Astfel, voi putea procesa mai multe tipuri de fructe sau legume, având posibilitatea de a avea o alta poziție de negociere când încep discuțiile cu furnizorii de fructe la birou sau cu lanțurile de magazine – aceștia doresc cantități mari lunare, diversitate și preț scăzut.”

Cât costă Scrijelele de Fructe ca la Bunica?

Preţul unei caserole de 100 gr în magazin este între 10 și 13 lei, depinde de unde cumperi. Pentru cantităţi mari se oferă şi reducere.

Păstrate în condiţii optime (de evitat umezeala şi diferenţele de temperatură), au valabilitatea 6 luni sau chiar mai bine.

Foto: Iulian Corbu Photography, Toderică Alexandru Photography.