Petrecere Câmpenească Adoptă un Țăran la Brașov

Adoptă un țăran au ținut o petrecere câmpenească sâmbăta trecută, o petrecere unde abia am avut timp să descopăr oamenii faini, mâncarea delicioasă, preferințele celor care trăiesc autentic. Eu una am mâncat brânză maturată de la gospodăria lui Willy Schuster, Bio Moșna, o tocană aromată preparată de bucătarul Adrian Neag, am băut apă de izvor din Dumbrăvița, am tras cu arcul și am stat la povești cu oameni pe care abia aștept să-i revăd.

 

Am avut ocazia să le povestesc oamenilor adunați acolo de PlatFerma, să-i inspir să caute și să găsească gospodăriile minunatei Românii rurale.

Căpșunile, ghirlandele de usturoi și flori de câmp, fânul înșirat prin toată grădina, fie ca un covor, fie adunat în baloți pe care să te odihnești, toate împletite, au dat o aromă de sărbătoare petrecerii câmpenești din Brașov.

Covorul de fân probabil le-a dat de furcă (!?) oamenilor care au pus umăr la umăr ca noi să ne bucurăm de bunătățuri naturale la poalele Tâmpei. Discuțiile se lungeau în invitații de a degusta, unii copii se jucau cu corcodușe, alții alergau prin fân și printre copaci, un băiat creț plimba o roabă de colo-colo, un altul era îndemnat de cineva de la sol să stea doar pe crengile groase ale nucului în care se cățărase.

Au fost înșirate ca mărgăritarele sănătății: legume din grădina La Borcan (cărora le-am conturat portretul și au locul lor pe Harta Fermelor) siropuri, dulceţuri, lapte proaspăt muls, brânzeturi, vinuri alese și fructe aromate. Totul a fost încununat cu un tort de vară proaspăt și savuros. Sucuri naturale și vin, apă de izvor și miere să ne îndulcească sufletele, toate au (de)curs cum trebuie.

Am fost întâmpinați cu săculeţi cu seminţe, aflând mai târziu că și săculeții, și căsuţele de donaţii au fost create de . Am stat de vorb[ cu Roxana Ispas despre , am văzut cosmetice naturale câștigate la tombolă, apoi mi-au făcut cu ochiul bucățele de ciocolată de casă și zacusca de la . Și dusă am fost.

Petrecere Câmpenească cu Ia purtată pe suflet

Chiar dacă voia bună a fost „costumul obligatoriu pentru acest eveniment”, mulți și-au îmbrăcat și sufletul în straie strămoșești. Pentru că, așa cum știm sau aflăm acum, o ie se poartă direct pe suflet.

M-am bucurat să plec de la petrecerea câmpenească cu sufletul plin și doritoare nu neapărat de „mai mult”, ci „și altă dată”. Fericirea de final a fost să văd ținta pregătită pentru tir cu arcul, și atunci am simțit de parcă evenimentul a avut loc special pentru mine. Sunt sigură că toți cei prezenți au simțit la fel, ca e pentru ei în special. Și așa e. A fost un eveniment de suflet, pentru sufletul fiecăruia.

Așa că (re)descoperă gusturile care ți-au marcat copilăria și hrana care ne alimentează viața.

Cum o poză face cât 1000 de cuvinte, te invităm să te afunzi în atmosfera de la petrecerea câmpenească și să citești pe fețele tuturor fericirea surprinsă de fotograful Firicel Cătălin Radu și al lui obiectiv foto curios. E nevoie și de ploaie, și de soare, ca totul să decurgă natural. Noi trebuie doar să dansăm în ploaie.

Mai multe poze găsești în al Adoptă un Țăran, și pe pagina de Facebook a fotografului,. Dacă ai fost și tu acolo și ți-a plăcut cel puțin cât să ne spui, scrie-ne un comentariu și bucură-te că aflăm împreună de cei care își dedică viața ocrotirii pământului, țăranii.

Cu drag și dor de „la țară”,

Ada