21 de Branduri Romanesti Traditionale pe Facebook

21 de Branduri Romanesti Traditionale pe Facebook

România (încă) produce din seminţe propri, pe un pământ extrem de fertil, cu tehnici şi obiceiuri străvechi şi respect pentru natură. Spre deosebire de ţările lumii care încearcă din răsputeri să se reîntoarcă la o agricultură numită acum bio, ţăranii din România încă folosesc metode regenerative ale solului şi o fac instinctiv, ajutaţi de moştenirea know how-ului din moşi-strămoşi şi inteligenţa naturii.

O combinaţie între seminţe tradiţionale româneşti, mediu curat, tehnici de îngrijire regenerative şi răbdare ar fi ideală. Dar surprinzătoarea Românie ne oferă o mixtură inegalabilă de viaţa la ţară şi lifestyle urban. De la moştenirea tradiţională la branduri nişate pe cultură ecologică cu seminţe internaţionale, pământurile României sunt o grădină în care prosperă o mixtură biologică inedită.

Noi putem, fiecare, pentru prima dată în istorie, să ghidăm descoperirile înspre un viitor capabil de regenerare prin alegerile pe care le facem. Depinde de noi dacă pământul va rodi sălbatic sau contaminat, dacă vom mânca hrană sau otravă.

Vrei noutățile PlatFerma în căsuța de email?

O schimbare binevenită

Cum se dezvoltă brandurile ţărănesti de sub umbrela brandului de ţară?

Organic. La fel ca produsele naturale de care au grijă ţăranii. Fermierii construiesc, voit sau mai puţin voit, branduri româneşti.

Ţăranii construiesc branduri care spun povestea fiecărei ferme de familie. Căutăm să aflăm cum devine un fermier competitiv şi aflăm că prin unicitate. Unii se preocupă atât de pământul roditor, cât şi de promovarea produselor pe care le cultivă, îmbinând utilul cu plăcutul. E uşor să vezi legume pe Facebook şi mai ales legume româneşti de la plantare la recoltă şi dincolo de ea, spre procesare şi distribuţie. Apar dubiţe inscripţionate cu logo-ul producătorului de legume şi putem să vedem cum cresc legumele pe Facebook înainte să le comandăm. Food styling-ul a început să prindă avânt şi fotografia culinară ne aminteşte că întâi degustăm cu ochii.

Aşa că pornim explorarea peisajului tradiţional românesc pe Facebook.

Ferma Catean

Ferma Căţean, judeţul Braşov

Ferma Căţean are o tradiţie de 300 de ani în creşterea şi îngrijirea animalelor. De-a lungul a 5 generaţii, sortimentele de brânză telemea proaspătă de vacă sau de oaie şi cele de carmangerie au păstrat tradiţia vie. Povestea păstrării unei reţete de brânză de burduf atestată documentar încă din 1412 îi înflăcărează pe cei trei fraţi să transforme moştenirea primită din partea bunicului (30 de oi, 1 vaca si un cal) în averea vie de azi: 1.500 de oi, 100 de vaci si 12 cai de rasă care cresc la ferma din Rotbav, judeţul Braşov (vezi pe Harta Fermelor). Eforturile întinse pe 15 ani dau roade şi atrag premii care propulsează familia spre topul brandurilor româneşti încet şi sigur.

Branzeturile le vindem la piaţa loacala din Braşov, câteva magazine din ţara cu specific tradiţional, dar participăm şi la evenimente din afara ţării.

Facebook Ferma Căţean

Cutia Taranului

Cutia Ţăranului cu livrare în Bucureşti şi Cluj Napoca

Cutii săptămânale cu produse proaspete aduse direct de la ţărani până la tine acasă.” Adunaţi sub o formă de organizare care le permite flexibilitate şi surprize plăcute, ţărani livrează produsele în coşuri săptămânale în Bucureşti şi Cluj Napoca. Conţinutul cutiilor de legume variază în funcţie de dărnicia naturii. E uşor să mănânci sănătos dacă ţăranul care îţi aduce săptămânal produsele îţi reaminteşte de importanţa unei alimentaţii naturale, surprinzătoare şi mereu gustoasă.

Dacă alegi mai multe cutii care să se completeze una pe cealaltă, s-ar putea să spui într-un final că ştii ce să găteşti azi şi să împarţi şi cu cei dragi.

Facebook Cutia Ţăranului

Legume de tara

Legume de Ţară, judeţul Argeş

Cu livrări în toată ţara, Legume de Ţară sunt foarte activi pe Facebook şi pare a fi unul dintre cele mai organizate branduri româneşti care activează în domeniul agriculturii de familie. “Am cultivat legume pentru consumul nostru aşa cum ne-au învăţat părinţii şi bunicii.”Acum îşi împart roadele muncii cu doritorii de legume curate, de la ţară. Gustul autentic al legumelor se dezvoltă jumătate în câmp, jumătate în solarii, cu îngrăşământ natural de la animale (bălegar, găinaţ de pasăre) sau macerate din plante (urzică, usturoi sau ardei iute).

Legumele sănătoase şi variate provin din răsaduri proprii din seminţe selectate cu grijă şi ajung în cel mai scurt timp pe masa bucătarului familiei multumită comenzilor directe livrate din localitatea Albota, judeţul Argeş. (vezi pe Harta Fermelor).

Facebook Legume de Ţară /// Portret de Fermier Legume de Țară

Cosul de legume

Coşul de Legume, judeţul Ialomiţa

Legume ecologice, din soiuri vechi, crescute tradiţional, ca pentru noi, doar cu soare, apă şi pământ“. Două familii tinere au decis să îşi îmbunătăţească traiul lor şi al copiilor printr-o formă directă, activă şi implicată. Cu trecut profesional în domenii diferite, de la IT la psihologie, tinerii cu valori comune au pus pe picioare o mică afacere de familie. Astfel au mai mult decât ceva de spus în felul în care mănâncă, respiră, trăiesc şi se bucură ei, copiii lor şi cei care sprijină consumul local şi calitatea nutriţională a produselor crescute cu apă, pământ şi soare. Dar şi cei care consumă au câte ceva de spus, de bine sau de rău.

Cu livrare marţi şi vineri, Coşul de Legume e un coş cu produse de sezon, stabilit săptămânal, cu produsele ce ajung la maturitatea deplină în aceea perioadă, livrat din Valea Măcrişului, Ialomiţa (vezi pe Harta Fermelor).

Facebook Coşul de Legume

Legume Fericite

Legume Fericite, judeţul Dâmboviţa

Mihaela Buligoanea şi ale ei Legume Fericite din Grădina fermecată ivrează produse în cele două centre de livrare din Bucureşti şi prin curier în toată ţara. Legumele provin din Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa (vezi pe Harta Fermelor) şi producătorii lucrează pământul “după principiile bunului simţ şi ale agriculturii ecologice.” Dincolo de masa zilnică a familiei Mihaelei, Legumele Fericite au găsit calea organică spre mesele românilor, prin muncă şi perseverenţă.

Legume diverse, verdeturi, ingrediente de salată, conserve, dulceţuri, sucuri, siropuri, ceaiuri şi mirodenii pentru remedii aromatice, produse de ţară, plante medicinale, răsaduri sau seminţe din recolta proprie: iată ce poţi găsi în grădina cu Legume Fericite.

Facebook Legume Fericite

Legume de Vidra

Legume de Vidra, judeţul Ilfov

Legumele naturale crescute în grădini din comuna Vidra, judeţul Ilfov, sunt livrate din grădinile legumicultorilor cu experienţa pe mesele consumatorilor casnici şi nu numai. Dorinţa de a păstra agricultura tradițională a încurajat producatorii autohtoni din comuna Vidra să se asocieze în cooperativa agricolă “Legume de Vidra”. Aşa e mai uşor să aduci pe mesele oamenilor legume naturale proaspete şi de calitate.

Legumicultura fiind ocupaţia principală a celor din zonă, cooperativa agricolă s-a născut natural, organic şi speră să convingă prin calitate şi naturaleţe.

Facebook Legume de Vidra

Salati din Gradina Ursului

Salăţi din Grădina Ursului, judeţul Ilfov

Legume, fructe, ierburi si condimente proaspete, adica toate cele trebuincioase unei vieti sanatoase. Ferme aflate in conversie catre agricultura bio.” Fie că livrează cireşe la Băcănia Veche, fie că trimit acasă comenzi, tinerii care se ocupă de “grădina ursului” de la fermele din Tunari şi Botoşani, au fost inspiraţi din povestea lui Harap Alb, care este trimis să ia sălăţi din grădina ursului.

Aflăm de la Organic în România că “au 2 variante în ofertă, abonamente de 200, 500 sau 1.000 lei, care se platesc în avans şi se folosesc pe termen nelimitat (avantajul fiind un discount de 10% la preţ si livrare gratuită) sau preţurile standard (la care livrarea se face în anumite puncte fixe sau la domiciliu în zona de nord a Bucureştiului, în restul oraşului fiind o taxa de livrare).

Facebook Salăţi din Grădina Ursului

Verde Bun, cu livrare in Iasi

Verde Bun, judeţul Iaşi

Legumele naturale de la Verde Bun sunt livrate săptămânal în Iaşi. Culese chiar în ziua livrării, legumele sănătoase ajung de la producător pe masă în cel mai scurt timp. Astfel, calitatea nutrienţilor se păstrează şi legumele sănătoase îşi îndeplinesc rolul eficient. Pornind la drum agricol ca mulţi care redescoperă sănătatea când li se nasc copiii, familia tânără şi energică ce are grijă de Verde Bun produce legume fără îngrăşăminte chimice şi pesticide. Culese din Voineşti, judeţul Iaşi, (vezi pe Harta Fermelor) legumele sunt atent urmărite şi îngrijite de fermieri responsabili.

Dumneavoastră sunteți cei care hotărati de unde cumparati dar trebuie sa va informati  ce seminte au fost folosite, in ce pământ sau mranita au fost plantate, cu ce apa au fost udate plantele si ce ingrasamant a fost folosit. ”

Cei de la Verde Bun ne-au spus povestea lor și cum au ajuns să facă școala de fermieri “Fii Fermier Verde Bun!”

Facebook Verde Bun /// Portret de Fermier Verde Bun

Legume curate din Grădina de la Ţară

Legume Curate din Grădina de la Ţară, judeţul Giurgiu

Din Buturugeni, judeţul Giurgiu, legumele curate incurajate să se dezvolte natural prin voie bună şi ingrijire naturală ajung pe mesele Bucureştenilor. “Pentru ca plantele au diverse nevoi nutritive, le răsfăţăm cu macerate din plante (urzică, tataneasa, coada calului), zer din lapte, coji de ouă, etc.” Apropierea de capitală uşurează munca de livrare şi pe Facebook stăm la curent cu zilele de livrare în Bucureşti.

Un curcubeu de culori şi arome se dezvăluie în minunatele ciorchine de “roşii galbene, roşii portocalii, roşii negre, roşsii verzi, roşii roşii, roşii mari şi roşii cherry.”

Facebook Legume Curate din Grădina de la Ţară

Ferma Tomatina

Tomatina, judeţul Ilfov

Oamenii din spatele Tomatina au înţeles importanţa prezenţei online a fructelor şi legumelor româneşti. Aşa că au 3 feluri de livrări: direct la uşa clientului, în puncte de distribuţie stabilite sau prin curier rapid. Sunt un grup de tineri cu rădăcini în diverse zone ale ţării, care s-au adunat în Cooperativa Agricolă Grădina Bio. “Îngrijim tomate, vinete , varză kale, castraveţi, ardei, mangold, leuştean, fasole, coriandru, busuioc, cimbru, dovlecei, mure, şi nu numai, aşa cum ni le-a lasat Dumnezeu, protejând sănătatea noastră şi a naturii.” Până şi ambalajele sunt biodegradabile, de la producţie la livrare, şi asta subliniază grija faţă de natură şi implicit, faţă de om.

Putem cunoaşte îndeaproape soiurile de roşii din grădina Tomatina înainte să le gustăm sau putem să folosim aplicaţia Tomatina pentru a comanda produse sănătoase şi aromate.

Facebook Tomatina /// Portret de Fermier Tomatina

CAP Gurbăneşti

CAP Gurbăneşti, judeţul Călăraşi

Producător agricol, specializat în roşii şi busuioc. Soiuri tradiţionale selecționate pentru aromă și gust, cultivate cu metode naturale.”
Din 2012, familia Cojocariu se asigură că afacerea agricolă pe care o ingrijesc, CAP Gurbăneşti, pune pe masa oamenilor roşii heirloom, roşii crescute an după an din seminţe tradiţionale. Terenul e ingrăşat exclusiv cu mraniţă, solariile protejează plantele de roşii de grindină şi cultura de câmp beneficiază de îngrijire cât mai naturală. Produc şi testează diferite soiuri de roşii din toată lumea, dar păstrează referirea la CAP-urile comuniste în nume, pentru a aminti de roşiile de pe vremuri. CAP Gurbăneşti se află printre puţinele branduri româneşti care satisfac piaţa premium a legumelor.

În interviul acordat EcoFerma, Florin Cojocariu aminteşte nu doar importanţa marketingului în agricultură, ci şi necesitatea unui segment premium care să crească organic calitatea produselor româneşti.

Facebook CAP Gurbăneşti

Iutele de Moreni, Iaşi

Iutele de Moreni, judeţul Iaşi

Pasta de ardei iute de la Iutele de Moreni vine direct din câmp. Roşii şi ardei crescuţi de mâini dibace se preschimbă în pasta de ardei din 3 ingrediente: suc de roşii, ardei iute, sare neiodată. Gustul iute moderat se coace molcom sub soare în Prisacani-Moreni, Iaşi, (vezi pe Harta Fermelor) cât timp ingredientele naturale sunt mângâiate de soare.

Apoi se păstrează uşor în cămară sau frigider după deschidere pentru a aroma mâncărurile gătite acasă.

Facebook Iutele de Moreni

Ferma Bărzani

Ferma Bărzani, judeţul Arad

Condusă de Ruben Budău, ferma Bărzani nu aduce fructe de pădure la masa ta, ci te duci tu să îţi culegi direct de la ferma de fructe de pădure din Bârzești, județul Arad. Aflăm de pe Agrointeligenţa că Ruben Budău a introdus conceptul U-Pick la ferma lui. Adică cei interesaţi (şi nu vă gândiţi că sunt puţini) merg la fermă şi îşi culeg singuri ce şi cât vor. Cu loc de picnic şi loc de grătar amenajat pentru cei care vin să îşi petreacă ziua la fermă, Ruben Budău se poate mândri că aduce noutate pe pitorescul plai mioritic. Cei care plănuiesc să îşi înfiinţeze propria plantaţie de mur, afin sau zmeură, sunt nu doar bineveniţi la Ferma Bărzani, ci şi instruiţi gratuit în ce inseamnă cultura de fructe de pădure în România.

Ca reper, ferma e aproape de Ineu, de stațiunea Moneasa (vezi pe Harta Fermelor).

Facebook Ferma Bărzani /// Portret de Fermier 

Mere romanesti din livada proprie

Mere româneşti din livada proprie, judeţul Braşov

Livrate din livada de la Homorod (vezi pe Harta Fermelor), merele româneşti ajung în Brasov si localităţile din jur. Mărul de Homorod are grijă ca cele două tipuri de mere să fie cât mai naturale. Chiar soiul merelor duce cu gândul la calitatea de creştere ciclică a produselor naturale. Merele văratice şi merele de iarnă ne asigură că avem acces la faimosul “un măr pe zi” tot anul.

Facebook Mere Româneşti

Livada Filip

Livada Filip, judeţul Maramureş

Dulceaţă de casă tradiţională şi suc de mere 100% natural produse în Maramureş.” O listă aromată de fructe intră în compoziţia dulceţurilor tradiţionale: piersici, pere, măceşe, prune, vişine, căpşuni, cireşe, caise, merişoare sau fructe de pădure ca afine, mure şi zmeură răsfăţate de soare pe versanţii Gutâiului. Pe langă dulceţurile aromate din Baia Mare, de la Livada Filip mai putem lua magiun de prune, gogonele şi suc de mere natural.

Răsărite din reţete păstrate din moşi-strămoşi, îngroşate pe foc de lemne, dulceaţa tradiţională instigă la decadenţă culinară pe orice fel de vreme. Totul cu măsură.

Facebook Livada Filip

Ferma Caprele Irinucăi

Ferma Caprele Irinucăi, judeţul Iaşi

Căpriţe crescute pe păşune dau laptele cel mai bun.  Laptele şi produsele din lapte de la Ferma Caprele Irinucăi, iaurt, caş, urdă, brânză, toate sunt de la capre crescute pe păşune. Ferma de capre din satul Sorogari, Comuna Aroneanu, judeţul Iaşi (vezi pe Harta Fermelor), are 5 produse disponibile: lapte proaspăt de capră, iaurt de băut din lapte integral, caş dulce din lapte integral crud şi cheag, urdă dulce şi brânză tartinabilă din lapte pasteurizat.

Vizitele la fermă sunt deliciul copiilor doritori de libertate şi al adulţilor gurmanzi care vor să deguste produsele din lapte. Programul (foarte organizat) de livrări în Iaşi poate fi văzut aici.

Facebook Ferma Caprele Irinucăi

Artesana, lactate româneşti din lapte de capră, oaie şi vacă

Artesana, judeţul Galaţi

Gamă de produse lactate de calitate, 100% din lapte de capră, oaie sau vacă.”Producători de brânzeturi româneşti, familia care a pus bazele unei unităţi moderne de procesare a laptelui lângă Tecuci, judeţul Galaţi (vezi pe Harta Fermelor)Artesana nu sunt producători, ei transformă laptele de la furnizorii cu fermele din împrejurimile oraşului Tecuci, departe de surse de poluare, în produse sănătoase care completează mesele. Un gust deosebit îl are reţeta de iaurt din lapte de oaie. Artesana are în gama de produse din lapte sana, kefir, iaurt de vacă, oaie si capră şi diverse specialităţi de brânză cremoasă. Produsele conţin doar lapte, fermenţi lactici, cheag şi sare.

Aflăm de la Grajul de PR că “târgurile de profil, magazinele bio sau online au fost cele care “i-au crescut”.”

Facebook Artesana

BZz miere de albine

BZz Miere de Albine

Mierea de albine naturală nu are termen de valabilitate. BZz Miere de Albine are miere de rapiţă, prima miere a anului, miere de tei, şi miere de salcâm culese de albinuţele lor din diferite părţi. Borcanele BZz sunt din sticlă şi dacă o depozitezi corect, mierea va îndulci multe momente cu sănătate vie. Aici e lista cu locaţiile unde se găseşte mierea de albine BZz.

Nu numai că e sătătoasă şi aromată, dar fiecare ştie ce minuni face o miere naturală.

Facebook BZz Miere de Albine

Dealuri cu Miresme

Dealuri cu miresme, delicateţuri cu miere

Diferite fructe conservate în miere de albine pot face deliciul oricărei după-amiezi. Naturale, dulci şi aromate, fructele în miere de la Dealuri cu Miresme are grijă ca nu doar papilele gustative să fie răsfăţate, ci şi corpul. Mierea cu lămâie ţine la depărtare răceala, în timp o baie relaxantă poate începe cu săculeţii cu petale de trandafir, petale de floarea soarelui, flori de mușețel, flori de soc, coada șoricelului, sovârf, salvie, sunătoare, mentă, pelin, lucernă şi iarbă de fân.

Mierea cu măr, nucă şi scorţişoară merge perfect cu iaurt la micul dejun. Miere cu prune umplute cu nucă sună a delicatesă, arată delicat şi este pur şi simplu curcubeu pe cerul gurii.

Facebook Dealuri cu Miresme

Les Mignonnes de Simon

Les Mignonnes de Simon

Alese cu grijă de un chef căruia îi place să descopere arome noi, chef Horia Simon, Les Mignonnes de Simon reînvie tradiţia românească de a folosi şi cele mai aparent neînsemnate părţi ale naturii să te hrăneşti şi să te vindeci. “De cele mai multe ori total ignorate de omul de rând, care trece pe lângă ele în drum spre supermarket“, plante ca leurda care se păstrează excelent sub forma de pesto.

Și uite aşa au apărul miniaturile lui Simon, mici borcanele cu te miri ce combinații de fructe și arome, de legume și mirodenii, de uleiuri și nuci… Pentru că fiecare lucru de seama are rostul și locul lui, am decis ca fiecare ingredient de baza să provina de la el din “sat” și la propriu și la figurat. Așa am început să caut o leurdă de seamă, să bat din poartă-n poartă pentru dovleci crescuți prin mălai și pentru cireșe de la ele de-acasă.”

Facebook Les Mignonnes de Simon

Aciu Palinca de Zalau

Pălinca de Zalău, judeţul Sălaj

Pălinca este din prune alese, învechită în butoaie din lemn de stejar, de unde provine aroma ei şi culoarea aurie.” Pălinca de Zalău este şi ea prezentă în listă, mai ales că ingredientele naturale şi cantităţile mici care asigură calitatea superioară. Pălinca de prune sau pălinca de gutui, până şi pălinca de pere, toate au savoarea şi locul lor la masă. Direct din satul Bocşiţa, judeţul Sălaj (vezi pe Harta Fermelor), Pălinca Aciu mereu găseşte o formă sau alta de a se asocia cu mâncarea românească, sa-i dea savoare.

Povestea ei se împleteşte cu aburii de pălincă şi istorie: “Secretul pălincii adevărate, cum spunea bătrânul, trebuie dat mai departe fără să lași ”vremurile” să altereze rețeta. E musai să fie toate așa cum le-a lăsat natura. Mai apoi, prunele trebuie să fie numai prune de soi, cazanul să fie de cupru și nimic altceva, iar pentru păstrare, butoaiele să fie de stejar, că nimic nu catifelează gustul pălincii cum o face lemnul bătrânului copac.”

Facebook Pălincă de Zalău

Branduri Româneşti construite pe Facebook, la început de drum

Începem să vedem cum se promoveaza fermierii, ce metode de promovare aleg ţăranii şi de cine sunt susţinuţi. Şi dacă ai citit până aici, poate tragica poveste a lui Romică sau despre cum poate distruge Facebook un sait o să te ajute dacă eşti sau vrei să fii producător de legume, fructe şi produse româneşti sănătoase.
Dacă descoperi că şi ţie ţi se pare enervant că unii producători livrează produse doar în Bucureşti, mă bucur. Asta înseamnă că există dorinţa de a ştii de unde vin legumele, fructele, laptele, mierea, carnea pe care le pui zilnic pe masă. Şi că, în curând, fermierii vor putea să regândească lanţul de distribuţie, pentru că cerere există.

Descoperă şi:

10-sucuri-de-mere-pe-platferma-suc-de-mere-natural-suc-din-mere-romanesti-jpg

7-gospodarii-din-romania-pe-instagram

Care fermă din apropierea ta are cont pe Instagram?

România Rurală Interbelică în Fotografii Vechi Româneşti (slider interactiv)

Romania rurala interbelica in fotografii vechi colorizate

Scurtă incursiune vizuală în România interbelică

About PlatFerma

Descoperim detalii suculente despre hrana autohtonă. Scrie-ne părerea ta despre oricare gospodărie în comentarii!